“Toate fenomenele naturii mitizate,cum ar fi iarna si vara, fazele lunii, anotimpul ploilor nu sunt alegorii ale unor experien?eobiective, ci expresii simbolice ale dramei intime si incon?tiente a sufletului, care devineaccesibil? con?tiin?ei umane pe calea proiec?iei, adic? oglindit? în fenomenele naturii.”(C.G.
Jung, Arhetipurile Incon?tientului Colectiv, Bucuresti, 2003 p. 215) . Incon?tientulcolectiv a devenit un instrument de baz? în studiul psihologiei. Conform teoriei lui Jung,acesta s-a format de-a lungul milioanelor de ani de existen?? ?i evolu?ie uman?, în urmaexperien?ei ancestrale a acesteia, având r?d?cini în evenimentele preistoriei umanit??ii ?imanifestându-se sub forma unui imens “depozit psihic”, la care fiecare mileniu a ad?ugat noistraturi. Este ca o imagine care cuprinde întreaga tr?ire psihic? a umanit??ii, de la origini pân?în prezent. Experien?ele reluate, repetate, din timpurile cele mai îndep?rtate s-au constituitîntr-o dimensiune suprapersonal?, îmbr?când un caracter de universalitate, dând astfel na?tereunor modele, de tipul eroilor sau zeilor mitologici, care sunt, de altfel, o proiec?ie arhetipal?.De aceea, la nivelul incon?tientului colectiv, mitologia se confund? cu psihologia.
Jungintroduce ?i conceptul de Arhetip ?i îl define?te ca fiind o form? psihic? pe care nici unincident al vie?ii unui individ nu-l poate explica ?i care pare a fi o mo?tenire a spiritului umanuniversal. Nu este u?or a defini sintetic acest concept. Arhetipul este un centru înc?rcatenergetic, ca un soi de conglomerate de milioane de experien?e imemoriale, care se traduce prin imagini sau teme simbolice, extreme de înc?rcate afectiv, pe care le întâlnim de-a lungulciviliza?iilor, în mitologii, religii, legende, obiceiuri, tradi?ii, ceremonii, mistere, ritualuri,opere de art?, limbaj curent, halucina?ii ?i vise.
